Gânduri – Pagina 2

Ai la dispoziție doar o viață

Ce-a mai potrivită afirmație motivațională este compusă din doar două cuvinte: „Vei muri”. Nu te speria, sunt doar sincer și practic. Ai la dispoziție doar o viață, o singură șansă de a te face tu pe tine fericit. Nu mai sta și plânge după lucrurile pe care le dorești, fă ceva în privința asta.

Prea mulți oameni se concentrează pe fericirea altora în loc să se concentreze pe a lor. Știi când e bine să-i motivezi pe alții să reușească și să fie fericiți? Atunci când tu deja ești. Poate că sunt puțin egoist, dar prima persoană pe care trebuie s-o faci fericită ești TU. Doar atunci îi poți motiva și pe ceilalți să fie fericiți. Continuă să citești Ai la dispoziție doar o viață

Cum te poate ajuta un blog personal?

Vei deveni un scriitor mai bun. În esența sa, scrisul înseamnă comunicare. De fapt este vorba despre înregistrarea gândurilor pe un suport electronic accesibil oricui, și de a convinge pe alții să fie de acord cu acestea, ori să reacționeze într-un fel anume. În acest scop, scrisul (la fel ca și orice altă formă de comunicare, care a existat vreodată) se îmbunătățește cu practica. Blogging-ul nu te va forța să devii un scriitor mai bun, se va întâmpla oricum în mod natural. A deveni un scriitor mai bun poate aduce cu sine beneficii importante, indiferent de felul cum o faci – fie că scrii o carte, o prezentare, un rezumat, etc.

Continuă să citești Cum te poate ajuta un blog personal?

Există o melodie…

Există o melodie care acum se scurge
în mintea mea, în inima tot mai adânc.

Dar rămâne acolo, să-i dau voce eu nu știu…
dar rămâne acolo, să-i dau strălucire eu nu pot.

Dragă iubire a mea, nu te mai chinui cu mine,
am fost și eu pe punctul de a muri pentru tine.

Și dacă aș pleca, nu mă întreba de ce.

Există o melodie care ți-ar putea spune,
ce aș fi vrut să trăiesc, ce aș fi vrut să exprim,
și despre care, tu nu știi nimic.

Și probabil, niciodată nu vei ști,
și probabil, niciodată nu vei ști…

O piatră mică

El a venit pe mare în timp de război, a ieșit dintre valuri atingând după mult timp pământul. Imediat toți cei care l-au văzut pe uscat au observat umanitatea lui. Dar ea la privit direct în ochi, cei mai profunzi și visători ochi, plini de viață, și de îndată s-a îndrăgostit. A simțit cum i se deschid aripile când el i-a atins mâinile pentru prima dată, a simțit milioane de fluturi în stomac.

În acea noapte a udat fericirea cu lacrimi calde, lăsându-le să cadă în mare adăugând sare peste sare. Ea îi spune lui “-Tu ești dragostea vieții mele, toată viața mea este pentru tine!”, iar el îi răspunde “-Port o piatră mică în buzunar care construiește pace acolo unde nu există… O voi duce acolo unde mă va purta speranța, acea speranță care nu vrea să mă mai lase deloc. Voi purta această piatră mica cu toată greutatea ei, iar într-o zi poate își va găsi locul în care se va odihni pentru totdeauna.”

El a plecat să-și urmeze destinul purtat de vânturi puternice cu acea piatră mică în buzunar, părăsind-o. Ea s-a trezit noaptea târziu, fără el. A fugit spre mare și a privit spre cer cu lacrimi în ochi, strigând cu toată suflarea numele lui.